THE GREAT LENT AND PASSON WEEK

Christian Orthodox are fasting and praying in preparation for Pascha. 

During the week before Easter celebration, orthodox christians are praying every day in the church remenbering Jesus' life and his activity, the plot that lead to his triel and conviction to be crucified and his death that was followed by his resurection. 

                                 "Passion Friday" Vespas

(the Holy Epitaph is taken out in the midle of the church to symobilze Jesus Christ's burial ceremony "Prohodul Domnului" and his  Tumb)

After the "passion week"prayers, on Saturday evening most people go to the church for the Resurrection Mass that takes place at midnight. They hold candles in their hands waiting in darkness for the priest to come out to give them the blessing, holy bread and a flame for their candle from a perpetual lamp.Then the congregation process around the church building, holding lit candels, re-entering the church at the stroke of midnight to begin the Paschal Matins, followed by Paschal Hours and then the Pascal Divine Liturgy.                            

                                  EASTER FEAST and PASCAL FOOD.

1 MARTIE- SǍRBǍTOAREA MǍRŢIŞORULUI

Această sărbătoare tradiţională românească veche care celebrează venirea primăverii, renaşterea vieţii, reîntoarcerea la viaţă, prospeţime, bucurie, victorie a binelui împotriva răului.

În această zi persoanele de sex feminin primesc mici cadouri, obiecte decorative ce se numesc mărţişoare. Legate cu un şnur alb-roşu, sunt considerate mici semne de multumire şi simboluri aducătoare de noroc fericire şi bunăstare. Roşul şnurului este considerat culoarea primăverii, a iubirii iar albul culoarea iernii şi a divinităţi. Există cercetători care cred că e vorba despre reântoarcerea la viaţă după Potopul lui Noe.

 Simbolistica mărţisorului este strâns legată de ideea de protecţie, sănătate, noroc şi belşug. Floarea cea mai reprezentativă a acestei sărbatori este ghiocelul asociat cu alte simboluiri ale norocului cum ar fi coşarii, trifoiul cu patru foi, potcoavele, iminile.

Mărţişorul se poartă la vedere toată luna martie. Este o tradiţie românească veche . Cele mai vechi dovezi ale acestei sărbători au fost descoperite de arheologi la Schela Cladovei, Mehedinti. În multe săpături arheologice din Romania s-au găsit mărţişoare sub forma unor mici pietre de râu vopsite în alb şi roşu ce se înşirau pe aţa şi se purtau la gât.

 Folcloristul Simion Florea Marian relatează că în Moldova şi Bucovina mărţişorul era o monedă de aur sau de argint legată cu un şnur alb şi roşu la gâtul copiilor. Era credinţa că le aduce noroc. Fetele îl purtau timp de douăsprezece zile la gât, după care-l prindeau în păr până la sosirea berzelor şi înflorirea primului pom. După aceea, cu şnurul legau creanga pomului iar cu banul cumpărau caş pentru ca tot anul să le fie faţa frumoasă şi albă. În localităţile de câmpie mărţişorul se pune pe un pom înflorit sau în crengile vişinilor, cireşilor, prunilor etc. In satele de la munte şi deal se pune pe măceşul înflorit.

9 Martie - Sfinţii 40 de Mucenici din Sevastia

Pomenirea celor 40 de martiri care au pãtimit pe iezerul Sevastiei, pe vremea împãratului pãgân Licinius (308-324), care a persecutat si el pe crestini ca si ceilalti împãrati romani, rãmâne în constiinta Bisericii crestine o icoanã vie a istoriei şi a dat loc la anumite obiceiuri populare constând în pregãtirea unor produse alimentare specifice din fãinã de grâu .

 Aceste dulciuri în formă de opt simbolizează, coroanele martirilor şi bucuria biruinţei prin suferinţă. Ele se împart la bisericã la sfârsitul sfintei Liturghii dupã ce au fost sfintite, de preot. Întelesul adânc si miscãtor al acestui obicei este uitat de mult, dar el rãmâne o dovadã a credintei puternice a credinciosilor ortodocsi şi a evlaviei lor faţã de suferinţele sfinţilor 40 de mucenici. Actele martirice ne-au transmis pânã astãzi numele unora din cei 40 de mucenici: Kirion, Candidus, Domnus, Isihie, Heraclius, Smaragd, Eu nichie, Valent, Vivian, Claudius, Priscus, Teodul, Eutihie, Ioan, Xantus, Elian, Sisinie, Aghius, Alexandru, Ilie, Gorgonius, Atanasie, Chiril, Sacerdon, Nicolae, Valerius, Filactimon, Severian, Hundion, Meliton si Agalius. Arhid. Visarion Bãltat.

  1IUNIE - ZIUA COPILULUI 

Este ziua de distracţie a copiilor! Este un prilej de a sărbători copilaria! O zi de inspiratie a familiei şi a comunitătii de a iubi copii, a ne îngriji de ei şi de a-i ajuta să se dezvolte la capacitate maximă. Este o zi care ne reaminteste de legea internaţională ce stabileste drepturile civile, politice,economice, culturale si sociale ale copilului la educatie, libertatea gândirii, de conştiinţă şi religie.